Incoterms DDP, DAP, EXW: ghid pentru comerțul cu Regatul Unit după Brexit

Acest articol face parte din seria noastră pentru firmele care vând în Marea Britanie. Dacă abia începeți, citiți mai întâi ghidul despre formalitățile vamale la exportul în Anglia, apoi reveniți aici pentru alegerea regulii Incoterms potrivite.

Ce sunt Incoterms și de ce contează după Brexit?

Incoterms (International Commercial Terms) sunt un set de 11 reguli comerciale internaționale elaborate de Camera Internațională de Comerț (ICC). Ediția în vigoare, Incoterms 2020, stabilește cine suportă costurile și riscul în fiecare etapă a livrării – de la depozitul vânzătorului până la adresa cumpărătorului.

Regula Incoterms aleasă se trece pe factura comercială, alături de prețul mărfii. Acest cod din trei litere stabilește:

• cine plătește transportul – vânzătorul sau cumpărătorul;
• cine face vămuirea – la export și la import;
• cine plătește taxele vamale și TVA în țara de destinație;
• când trece riscul de la vânzător la cumpărător;
• cine asigură marfa pe durata transportului.

Până la 31 decembrie 2020, comerțul dintre statele UE și Regatul Unit era comerț intracomunitar: fără formalități vamale, fără taxe vamale, fără proceduri la frontieră. Incoterms priveau mai ales transportul și riscul. De la 1 ianuarie 2021, Regatul Unit este țară terță. Fiecare transport are nevoie de o declarație vamală de export în UE și de o vămuire de import în Regatul Unit (sau invers). De aceea alegerea Incoterms a devenit critică: o formulă greșită poate însemna întârzieri la frontieră, costuri neprevăzute sau probleme cu dovada exportului pentru TVA.

EXW (Ex Works): cine face vămuirea la EXW?

EXW (Ex Works – franco fabrică) înseamnă că vânzătorul pune marfa la dispoziție în propriul depozit, iar cumpărătorul organizează și plătește absolut tot: încărcarea, transportul intern, declarația vamală de export, transportul internațional, vămuirea de import, taxele vamale, TVA și livrarea la destinație.

Cine plătește ce la EXW?

• Vânzătorul: pregătește marfa în depozitul său – și atât.
• Cumpărătorul: încărcarea, transportul intern, vămuirea de export, transportul internațional, asigurarea, vămuirea de import, taxele vamale, TVA, transportul până la adresa de destinație.

Avantajele EXW

• responsabilitate minimă pentru vânzător – prețul se calculează ușor;
• cumpărătorul controlează complet logistica și costurile de transport.

Dezavantajele EXW – risc serios în comerțul UE–Regatul Unit

• Vânzătorul nu depune declarația vamală de export – la EXW, vămuirea de export în țara vânzătorului revine cumpărătorului, adică unei firme străine. În practică, o firmă britanică nu poate face ușor singură formalitățile de export într-un stat UE.
• Probleme cu TVA – vânzătorul nu are documente care să confirme că marfa a părăsit UE, așa că îi este greu să aplice scutirea de TVA pentru export. Fără un MRN (Movement Reference Number) al declarației de export, autoritatea fiscală poate contesta dreptul la scutire.
• Riscul trece foarte devreme – cumpărătorul suportă riscul din momentul în care marfa este pregătită pentru ridicare în depozit. Orice deteriorare la încărcare este problema lui.

Observație practică: ICC arată că EXW se potrivește mai degrabă comerțului intern decât celui internațional. La exportul în Regatul Unit, FCA este o alegere mai bună: vânzătorul păstrează controlul asupra declarației de export și are o documentație de TVA curată.

Când folosiți EXW?

Doar în comerțul intern sau atunci când cumpărătorul are propriul expeditor și propriul comisionar în vamă în țara vânzătorului. În comerțul UE–Regatul Unit – practic niciodată.

FCA (Free Carrier) – alternativa mai sigură la EXW

FCA (Free Carrier – franco transportator) înseamnă că vânzătorul predă marfa într-un loc convenit (de exemplu un terminal sau depozitul expeditorului) și face vămuirea de export. Din acel moment, riscul și costurile trec la cumpărător.

Cine plătește ce la FCA?

• Vânzătorul: transportul până la locul convenit, încărcarea (dacă predarea are loc la sediul său), vămuirea de export.
• Cumpărătorul: transportul internațional, asigurarea, vămuirea de import, taxele vamale, TVA, transportul până la destinație.

De ce este FCA mai bun decât EXW la exportul în UK?

• Vânzătorul depune declarația vamală de export – are MRN-ul și documentele care confirmă exportul, deci poate aplica legal scutirea de TVA.
• Cumpărătorul se ocupă de import – firesc, pentru că el cunoaște procedurile vamale din Regatul Unit.
• Momentul transferului riscului este clar – odată ce marfa a fost predată transportatorului, riscul trece la cumpărător.

FCA este, în practică, un standard la exportul din UE în Regatul Unit, mai ales pentru firmele de logistică și casele de expediție. Dacă ați lucrat până acum pe EXW, merită să treceți la FCA.

DAP (Delivered at Place): vânzătorul livrează, cumpărătorul vămuiește

DAP (Delivered at Place – livrat la locul convenit) înseamnă că vânzătorul suportă toate costurile și riscul transportului până la destinația convenită (de exemplu depozitul cumpărătorului din Regatul Unit). Cumpărătorul răspunde doar de vămuirea de import, taxele vamale și TVA.

Cine plătește ce la DAP?

• Vânzătorul: încărcarea, transportul intern, vămuirea de export, transportul internațional, asigurarea (opțională), transportul până la adresa cumpărătorului.
• Cumpărătorul: vămuirea de import, taxele vamale, TVA, descărcarea.

Avantajele DAP

• Potrivit pentru exportatorii din UE – livrați marfa „la ușă”, o ofertă comercială atractivă.
• Împărțire clară a responsabilității vamale – vânzătorul face exportul, cumpărătorul importul, fiecare în propria țară.
• Cumpărătorul controlează costurile de import – știe ce taxe vamale și ce TVA plătește și poate recupera TVA la import.
• Risc de TVA mai mic pentru vânzător – în mod obișnuit, vânzătorul nu devine importator în Regatul Unit; verificați totuși situația proprie cu un consultant fiscal.

Dezavantajele DAP

• vânzătorul suportă riscul întârzierilor de transport până la livrare;
• dacă cumpărătorul nu finalizează formalitățile de import, marfa poate rămâne blocată la frontieră – iar riscul este tot al vânzătorului;
• costurile transportului internațional trebuie incluse în prețul mărfii.

Când folosiți DAP?

DAP este formula recomandată cel mai des la exportul din UE în Regatul Unit. Funcționează bine mai ales atunci când:

• vreți să oferiți cumpărătorului o livrare comodă „door-to-door”;
• cumpărătorul are propriul comisionar în vamă în Regatul Unit (sau lucrează cu noi – vedeți formalitățile vamale pentru exportul în Anglia);
• nu vreți să vă asumați responsabilitatea pentru taxele vamale și TVA din Regatul Unit.

Ce înseamnă DDP la export în UK?

DDP (Delivered Duty Paid – livrat cu taxele plătite) este formula cu cea mai mare responsabilitate pentru vânzător. Vânzătorul suportă toate costurile și tot riscul, inclusiv vămuirea de import, taxele vamale și TVA la import în țara cumpărătorului. Cumpărătorul primește marfa „gata de folosit”, fără alte plăți.

Cine plătește ce la DDP?

• Vânzătorul: încărcarea, transportul, vămuirea de export, transportul internațional, asigurarea, vămuirea de import, taxele vamale, TVA la import, transportul până la adresa cumpărătorului.
• Cumpărătorul: descărcarea – și atât.

Avantajele DDP

• Confort maxim pentru cumpărător – ideal pentru clienții care nu vor să se ocupe de formalități vamale;
• Avantaj competitiv – o ofertă DDP este mai atractivă decât DAP, pentru că cumpărătorul cunoaște costul total de la început;
• Control asupra procesului – vânzătorul gestionează întregul lanț de livrare.

Ce risc are DDP fără EORI UK și fără înregistrare în scopuri de TVA în Regatul Unit?

• EORI GB – cine importă mărfuri în Marea Britanie are nevoie de un număr EORI care începe cu GB. Un vânzător din UE care promite DDP, dar nu are EORI GB și nici un aranjament de reprezentare vamală, nu poate apărea ca importator. Detalii în ghidul nostru despre EORI UE și EORI GB și pe GOV.UK (EORI, în engleză).
• Înregistrare în scopuri de TVA în Regatul Unit – pentru a face vămuirea de import și a plăti TVA în Marea Britanie, vânzătorul din UE are de regulă nevoie de înregistrare în scopuri de TVA în Regatul Unit. Asta înseamnă costuri suplimentare și obligația de a depune deconturi de TVA britanice.
• Recuperarea TVA este dificilă – vânzătorul plătește TVA la import în Regatul Unit (cota standard de 20%), iar recuperarea lui este complicată (prin decont de TVA în Regatul Unit sau prin procedura de rambursare pentru entități străine).
• Risc integral de cost – dacă taxa vamală se dovedește mai mare decât ați estimat, diferența o suportă vânzătorul.
• Complicații la plata taxelor vamale și a TVA – este nevoie de cunoașterea procedurilor vamale din țara de import.

Când folosiți DDP?

• când aveți înregistrare în scopuri de TVA în Regatul Unit (sau intenționați să o obțineți);
• pentru livrări regulate și de volum mare în Regatul Unit;
• când clienții britanici așteaptă un serviciu complet, fără formalități vamale;
• în comerțul electronic B2C – consumatorii nu ar trebui surprinși de taxe vamale la ridicarea coletului.

Înainte să oferiți DDP: clarificați-vă poziția de importator și de TVA. Un comisionar în vamă poate asigura reprezentarea vamală, dar nu elimină obligațiile de înregistrare sau de evidență a TVA care decurg din livrările dumneavoastră. Vedeți ghidul HMRC despre reprezentarea vamală (în engleză) și VAT Notice 700/1 (în engleză).

Diferența DDP DAP, EXW și FCA: tabel comparativ

Tabelul rezumă împărțirea costurilor și a responsabilităților dintre vânzător (V) și cumpărător (C) pentru cele patru reguli Incoterms folosite cel mai des în comerțul UE–Regatul Unit:

* La DAP asigurarea nu este obligatorie, dar vânzătorul suportă riscul până la livrare – deci, în practică, ar trebui să asigure marfa.

V = vânzător, C = cumpărător. Pe scurt, diferența DAP vs DDP: la DAP marfa este „livrată, dar nevămuită”, la DDP este „livrată cu toate taxele incluse”.

Ce Incoterms se potrivesc comerțului cu UK? Arbore de decizie rapid

Pentru un transport între UE și Marea Britanie, porniți de la întrebările de mai jos, apoi stabiliți cu partenerul comercial punctul exact de livrare și responsabilitățile. Este un punct de plecare pentru discuție, nu un substitut pentru verificarea contractului și a cerințelor vamale. Deplasările spre Irlanda de Nord necesită o analiză vamală separată.

1. Organizează cumpărătorul transportul principal? Luați în calcul FCA, dacă vânzătorul face declarația de export și predă marfa transportatorului cumpărătorului într-un loc convenit. La sediul vânzătorului, vânzătorul încarcă; în alt loc convenit, condițiile de predare diferă.
2. Transportă vânzătorul marfa până la destinație, cu riscul de livrare până la sosire? Dacă cumpărătorul se ocupă de vămuirea de import și de plățile la import, luați în calcul DAP: livrarea are loc la locul convenit, marfa fiind gata de descărcare de către cumpărător.
3. Vrea vânzătorul să se ocupe și de vămuirea de import și de plățile la import? Luați în calcul DDP doar după ce ați confirmat cine poate acționa legal ca importator/declarant, cum se face reprezentarea vamală, tratamentul TVA și modul de plată a taxelor la import. Numirea unui comisionar nu elimină singură obligațiile de TVA ale vânzătorului. La DDP, de regulă, cumpărătorul descarcă.
4. Propune vânzătorul ridicarea mărfii fără încărcare și fără declarație de export? Asta este EXW. Înainte să-l acceptați pentru un transport transfrontalier, confirmați că cumpărătorul poate organiza formalitățile de export și că vânzătorul poate obține dovezile de export necesare; discutați FCA ca alternativă.
5. Nu se potrivește niciuna dintre variante? Discutați alte reguli Incoterms® 2020. De exemplu, transportul plătit de vânzător cu transfer mai timpuriu al riscului poate însemna CPT sau CIP; descărcarea de către vânzător la destinație poate însemna DPU. FAS, FOB, CFR și CIF sunt destinate transportului maritim sau pe căi navigabile interioare. Un container care traversează Canalul Mânecii nu face automat din FOB alegerea corectă.

Înainte de confirmarea comenzii: notați regula, locul sau portul convenit, precis, și mențiunea „Incoterms® 2020”; stabiliți încărcarea și descărcarea, modul de gestionare a întârzierilor la frontieră și dovezile de export. Împărțirea din Incoterms nu stabilește, singură, răspunderea legală pentru taxe vamale sau TVA, proprietatea asupra mărfii ori dreptul de a recupera TVA.

Exemplu: un cumpărător britanic care ridică marfa dintr-un stat UE poate discuta FCA la locul convenit din UE; un vânzător din UE care organizează livrarea la un cumpărător din Marea Britanie care se ocupă de import poate discuta DAP la destinația din Marea Britanie. Niciunul dintre exemple nu este o recomandare universală.

Referință: ghidul ICC pentru alegerea unei reguli Incoterms (în engleză). Rezumatul de mai sus este al nostru, nu o schemă oficială ICC.

Incoterms la export în UK: ce alegeți ca vânzător din UE?

Dacă exportați mărfuri din România sau din alt stat UE în Regatul Unit, iată recomandarea noastră:

Recomandarea 1: DAP

DAP este formula folosită cel mai des la exportul din UE în Regatul Unit. Vă dă control asupra declarației vamale de export (documentație curată pentru scutirea de TVA), iar vămuirea de import rămâne la cumpărătorul britanic. Este împărțirea firească: fiecare parte se ocupă de formalitățile vamale din propria țară. Declarația vamală de export din UE o depune un comisionar în vamă local; partea britanică (vămuirea de import în Regatul Unit) o poate prelua un agent vamal din Regatul Unit.

Recomandarea 2: FCA

Dacă cumpărătorul britanic vrea să-și organizeze singur transportul, folosiți FCA. Predați marfa transportatorului, faceți declarația de export, iar cumpărătorul preia restul. Riscul de transport pentru dumneavoastră este mai mic.

Recomandarea 3: DDP (doar cu EORI GB și înregistrare în scopuri de TVA în Regatul Unit)

DDP este o ofertă premium. Dacă aveți înregistrare în scopuri de TVA în Regatul Unit și livrați regulat, DDP poate deveni avantajul dumneavoastră competitiv: cumpărătorul primește marfa fără surprize.

Evitați EXW la export! Nu aveți control asupra declarației de export, nu aveți MRN, iar autoritatea fiscală poate contesta scutirea de TVA. Este una dintre cele mai frecvente surse de probleme fiscale în comerțul cu Regatul Unit.

Incoterms la import din Regatul Unit în UE

Dacă importați mărfuri din Regatul Unit în România sau în alt stat UE, perspectiva se inversează – sunteți cumpărătorul.

Recomandare: DAP

DAP este cea mai avantajoasă formulă pentru importator. Vânzătorul britanic livrează marfa la adresa dumneavoastră din UE, iar dumneavoastră răspundeți de vămuirea de import, de taxele vamale și de TVA (prin propriul comisionar în vamă din UE). Asta vă oferă:

• control asupra costurilor vamale – alegeți comisionarul și procedura;
• posibilitatea de a recupera TVA la import, dacă sunteți persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA, conform regulilor din țara dumneavoastră;
• siguranța că marfa ajunge la ușă – riscul de transport îl suportă vânzătorul.

Dacă vânzătorul propune EXW, negociați cel puțin FCA. La EXW trebuie să organizați ridicarea mărfii dintr-un depozit din Regatul Unit, declarația de export în Regatul Unit (problematică pentru o firmă din UE) și întregul transport. Pentru partea britanică a unui astfel de transport, vedeți vămuirea mărfii la importul din Anglia.

Cum influențează Incoterms valoarea în vamă

Regula Incoterms aleasă influențează direct valoarea în vamă a mărfii, la care se calculează taxele vamale și TVA la import. Este un aspect pe care multe firme îl scapă din vedere.

Cum funcționează?

La importul în UE, valoarea în vamă înseamnă – simplificat – prețul plătit pentru marfă plus costul transportului și al asigurării până la frontiera vamală a UE (așa-numita valoare CIF). Autoritatea vamală pornește de la valoarea din factură și o ajustează în funcție de Incoterms:

• EXW – prețul din factură nu include transportul. Autoritatea vamală adaugă costurile de transport până la frontiera UE. Trebuie să prezentați facturile de transport.
• FCA – prețul include transportul până la transportator și vămuirea de export, dar nu și transportul internațional. Autoritatea vamală adaugă transportul până la frontieră.
• DAP – prețul din factură include transportul până la adresa cumpărătorului. Autoritatea vamală scade transportul intern de după frontiera UE (pentru că valoarea în vamă se stabilește până la frontieră, nu până la ușă).
• DDP – prețul din factură include totul, inclusiv taxele vamale și TVA. Autoritatea vamală trebuie să extragă taxele vamale, TVA și costurile de transport de după frontieră. Este nevoie de o documentație precisă.

Sfat practic: la importul pe DAP sau DDP, asigurați-vă că factura comercială separă clar prețul mărfii de costurile de transport. Astfel stabilirea valorii în vamă este mai simplă, iar vămuirea mai rapidă.

Cele mai frecvente greșeli cu Incoterms în comerțul cu Regatul Unit

1. EXW fără declarație vamală de export – cea mai frecventă greșeală. Vânzătorul alege EXW pentru că „e cel mai simplu”, dar nu face declarația de export. Marfa iese din UE fără MRN, vânzătorul facturează cu scutire de TVA, iar autoritatea fiscală cere ulterior TVA la cota standard, plus accesorii.
2. DDP fără EORI GB și fără înregistrare în scopuri de TVA în Regatul Unit – vânzătorul promite DDP, dar la frontieră se dovedește că nu poate vămui marfa la import. Transportul stă în port, cumpărătorul este nemulțumit, costurile de depozitare cresc.
3. Incoterms diferite pe factură și în contract – factura spune „DAP Londra”, contractul „EXW Brașov”. În caz de litigiu, haos. Verificați întotdeauna că toate documentele spun același lucru.
4. Lipsa locului convenit – abrevierea „DAP” singură nu este suficientă. Mențiunea corectă arată, de exemplu, așa: „DAP 15 Baker Street, London, UK, Incoterms 2020”. Fără o adresă precisă apar dispute despre locul unde se încheie responsabilitatea vânzătorului.
5. Confuzia dintre DAP și DDP – ambele sună asemănător („delivered…”), dar diferența este fundamentală: la DAP cumpărătorul plătește taxele vamale și TVA, la DDP vânzătorul. O confuzie poate însemna un cost neprevăzut de câteva mii de lire sterline.
6. Ignorarea asigurării – la DAP vânzătorul suportă riscul până la livrare, dar asigurarea nu este obligatorie. Fără poliță, o marfă deteriorată în transport înseamnă pierdere pentru vânzător.
7. Versiuni vechi de Incoterms – Incoterms 2020 se aplică de la 1 ianuarie 2020. Versiunile mai vechi (2010, 2000) pot fi folosite în continuare dacă părțile le menționează, dar pot crea neînțelegeri. Adăugați întotdeauna „Incoterms 2020”.

Întrebări frecvente (FAQ)

Care este diferența dintre DAP și DDP?

La DAP, vânzătorul livrează marfa la adresa cumpărătorului, dar cumpărătorul răspunde de vămuirea de import, de taxele vamale și de TVA. La DDP, vânzătorul preia totul – inclusiv vămuirea de import, taxele vamale și TVA. DAP înseamnă „livrat, dar nevămuit”, DDP – „livrat cu totul inclus”.

Cine face vămuirea la EXW?

La EXW, cumpărătorul răspunde atât de vămuirea de export din țara vânzătorului, cât și de vămuirea de import. Pentru un cumpărător britanic, formalitățile de export într-un stat UE pot fi greu de organizat fără un reprezentant în UE, iar vânzătorul rămâne fără MRN și fără dovada exportului pentru TVA. De aceea, în comerțul cu Regatul Unit, FCA este o alternativă mai bună.

Pot folosi EXW la exportul din UE în Regatul Unit?

Tehnic da, dar în practică este foarte riscant. La EXW nu faceți declarația de export, nu aveți MRN și puteți avea dificultăți să dovediți exportul pentru scutirea de TVA. ICC arată că EXW se potrivește mai degrabă comerțului intern; FCA este alternativa mai bună.

Cine plătește vama la DAP?

La DAP, taxele vamale și TVA la import le plătește cumpărătorul. Vânzătorul suportă costurile de transport până la adresa cumpărătorului, dar formalitățile vamale de import (și plățile aferente) rămân la cumpărător.

Ce înseamnă DDP la export în UK și ce risc are fără EORI UK?

DDP înseamnă că vânzătorul din UE livrează marfa în Regatul Unit cu vămuirea de import, taxele vamale și TVA la import plătite. Pentru asta, vânzătorul trebuie să poată apărea ca importator: are nevoie de un număr EORI care începe cu GB și, de regulă, de înregistrare în scopuri de TVA în Regatul Unit. Fără ele, marfa poate rămâne blocată în port, iar contractul trebuie renegociat, de exemplu pe DAP.

Necesită DDP înregistrare în scopuri de TVA în Regatul Unit?

În cele mai multe cazuri – da. Pentru a face vămuirea de import și a plăti TVA în Regatul Unit, o entitate străină are de regulă nevoie de înregistrare în scopuri de TVA în Regatul Unit. Există comisionari în vamă care pot vămui marfa în numele unei entități străine, dar asta presupune aranjamente suplimentare și nu elimină obligațiile de TVA ale vânzătorului.

Ce Incoterms se potrivesc pentru comerțul electronic din UE în Regatul Unit?

Pentru livrările B2C (către consumatori) recomandăm DDP – clientul final nu ar trebui surprins de taxe vamale sau TVA suplimentare la ridicarea coletului. Pentru livrările B2B, DAP este de obicei suficient, pentru că firmele sunt obișnuite cu vămuirea.

Cum influențează Incoterms prețul de pe factură?

Incoterms stabilesc ce include prețul. La EXW prețul acoperă doar marfa. La DAP – marfa plus transportul până la adresă. La DDP – marfa plus transportul, taxele vamale și TVA. Același transport va avea un alt preț pe factură în funcție de regula aleasă.

Sunt Incoterms obligatorii prin lege?

Nu – Incoterms sunt reguli comerciale ale ICC, nu lege. Folosirea lor este voluntară, dar universal acceptată în comerțul internațional. Dacă nu menționați Incoterms pe factură, pot apărea dispute privind împărțirea costurilor și a riscului. Și autoritățile vamale se așteaptă să găsească regula Incoterms pe factura comercială.

Pot schimba Incoterms după semnarea contractului?

Da, dacă ambele părți sunt de acord (printr-un act adițional la contract). În practică, schimbarea are loc, de exemplu, când se dovedește că vânzătorul nu poate vămui marfa la import (DDP → DAP).

Situația actuală a reglementărilor

Incoterms 2020 se aplică de la 1 ianuarie 2020. Regulile ICC nu se schimbă între ediții, dar reglementările vamale din Regatul Unit și din UE se pot schimba. Informațiile din acest articol reflectă situația juridică de la data actualizării. Verificați întotdeauna cerințele actuale în sursele oficiale.

Surse oficiale

• ICC: Incoterms 2020 (în engleză) — Camera Internațională de Comerț
• GOV.UK: International trade paperwork – the basics (în engleză) — HMRC
• GOV.UK: Appoint someone to deal with customs on your behalf (în engleză) — HMRC
• GOV.UK: VAT Notice 700/1 – Should I be registered for VAT? (în engleză) — HMRC
• GOV.UK: Get an EORI number (în engleză) — HMRC
• GOV.UK: Check your goods meet the rules of origin (în engleză) — HMRC
• Comisia Europeană: Acordul comercial și de cooperare UE–Regatul Unit (în engleză)

Nu știți ce Incoterms să alegeți? Vorbiți cu noi

easyclearance.pl este o agenție vamală din Regatul Unit, înregistrată în CDS, cu număr EORI UK. Ne ocupăm de partea britanică a transportului: vămuirea de import în Regatul Unit pentru cumpărătorul dumneavoastră (DAP) sau reprezentarea vamală la import când vindeți pe DDP. Declarația vamală de export din UE o depune un comisionar în vamă local din țara dumneavoastră.

Vedeți serviciile noastre vamale UK–UE sau descrieți marfa, regula Incoterms propusă, ruta și stadiul documentelor prin formularul de contact. Vă spunem ce date lipsesc pentru partea britanică a vămuirii.

Servicii vamale UK–UE · Export în Anglia · Contact prin WhatsApp

Notă: informațiile au caracter operativ și informativ și nu constituie consultanță juridică sau fiscală. Când alegeți Incoterms, consultați-vă partenerul logistic, comisionarul în vamă sau consultantul fiscal.